Month: November 2014

Declarația ambasadorului României la Londra privind desfășurarea turului II al alegerilor prezidențiale la secțiile de vot din Marea Britanie

Posted on

220px-HE_Dr_Ion_Jinga

Alegerile prezidențiale s-au încheiat, rezultatele se cunosc. Ceea ce se știe mai puțin este volumul imens de muncă depusă de personalul ambasadelor României pentru ca procesul de vot să se desfășoare cât mai bine posibil, cu respectarea legii. Este absolut regretabil că, în unele cazuri, nu toți cei veniți să voteze au putut să își exercite acest drept. Motivele au fost independente de voința și atribuțiile Ambasadelor și diplomaților români membri în secțiile de vot.

Câteva elemente privind situația din Marea Britanie pot oferi o imagine mai clară în acest sens. După ce BES a publicat listele cu membrii secțiilor de vot din străinătate pentru turul II al alegerilor prezidenţiale, președinții celor 11 secţii au contactat persoanele ale căror nume se regăseau pe liste, iar vineri, 14 noiembrie 2014, prezența confirmată a membrilor (inclusiv președinții acestora) pentru turul II arăta astfel : secția 150 (Londra ICR) – 3 membri ; secția 151 (Secția Consulară) – 3 membri ; secția 152 (Londra Brent) – 5 membri ; secția 153 (Edinburgh) – 5 membri ; secția 154 (Newcastle) – 5 membri ; secția 155 (Leeds) – 6 membri ; secția156 (Liverpool) – 6 membri ; secția 157 (Birmingham) – 3 membri ; secția 158 (Portsmouth) – 6 membri ; secția 159 (Bristol) – 6 membri ; secția 160 (Belfast) – 6 membri.

În condițiile unei prezențe la vot așteptate să fie considerabil mai mare decât în turul I, cele mai aglomerate secții ar fi fost puse în imposibilitatea funcționării. Reamintesc că Ambasada a avut câte un singur diplomat în marea majoritate a secțiilor, restul fiind reprezentanți ai partidelor politice. Șefii secţiilor de vot au semnalat imediat această situaţie BES, informând şi MAE care, la rândul său, a făcut demersuri pe lângă factorii competenți pentru identificarea soluţiilor de completare a componenţei birourilor secţiilor de vot. În dimineaţa zilei de duminică, 16 noiembrie 2014, situația se ameliorase considerabil, cu toate acestea erau absenți 7 reprezentanți ai partidelor politice, iar la secția Londra Brent, cea mai aglomerată, unul dintre membrii biroului comisiei, deși prezent, a refuzat să își exercite obligațiile stabilite de lege, astfel încât, practic, secția a funcționat cu 6 membri.

Românii din Marea Britanie s-au mobilizat la vot într-un număr fără precedent și este foarte bine că au făcut acest lucru. Dacă la alegerile prezidențiale din 2009 au votat 6000 persoane, în turul I din 2014 au fost 10000, iar la 16 noiembrie aproape 26000. Ambasada a făcut tot ce a depins de ea pentru asigurarea condițiilor ca românii din Marea Britanie să poată vota. Potrivit legii, atribuțiile Ambasadei sunt exclusiv logistice (asigurarea spațiului pentru secții, distribuirea materialelor pentru votare primite prin intermediul MAE, asigurarea șefilor secțiilor de vot), însă nu Ambasada organizează alegerile, ci autorităţile cu atribuții în materie electorală.

Diplomații de la Londra, membri în birourile secțiilor de vot, și-au îndeplinit sarcinile stabilite prin lege de o manieră exemplară. Rolul lor a fost acela de a aplica cu strictețe și rigurozitate legislația electorală românească. Supuși unui efort fizic epuizant timp de peste 15 ore consecutiv și unei presiuni psihice la care mulți ar fi cedat, ei au rămas la datorie până la sfârșit, asigurând desfășurarea procesului de vot în condiții de legalitate și cu asigurarea unei fluidități care a permis să voteze un număr de alegători de 3 ori mai mare față de turul I. De altfel, unii dintre cetățenii români prezenți la secțiile de votare din Marea Britanie au avut cuvinte de apreciere față de eforturile de organizare  întreprinse de Ambasadă. Se cofirmă ceea ce am spus în seara de 2 noiembrie și anume că, dacă în turul I comisiile de vot  ar fi avut numărul complet de membri, toți românii care s-au prezentat la urne în Marea Britanie ar fi putut vota pâna la ora locală 21.00. Atunci, în cele 3 secții din Londra au votat 5648 persoane, iar in turul II au votat 12767. Aprecieri privind turul II se regăsesc în scrisoarea pe care am adresat-o românilor din Marea Britanie (http://londra.mae.ro/local-news/1648).

În evoluția sa actuală, legea electorală nu a suferit întotdeauna cele mai inspirate modificări. Ora de închidere a votului era mai flexibilă în varianta inițială din 2004, față de cea aplicabilă în prezent. La alegerile prezidențiale din 2004, legea permitea ca toți cei aflați la ora 21.00 « în incinta secției de votare » să poată vota, ceea ce a permis ca sute de oameni aflați la cozi la ora respectivă să fie introduși în clădirea (sau curtea) secției de vot, iar procesul să continue până când ultimul sosit la ora 21.00 a votat (eram atunci ambasador la Bruxelles și am făcut acest lucru). În varianta sa actuală, legea stipulează, însă, clar că doar « alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot ». Realitatea timpului prezent cere o legislație electorală adaptată. Autoritățile statului român cu atribuții legislative sunt singurele în măsură să examineze această chestiune.

Echipa diplomatică de sprijin din MAE a fost extrem de utilă în asigurarea legăturii dintre comisiile secțiilor de vot și alegători, pentru fluidizarea votului în incinta secțiilor. Le sunt recunoscator pentru tot efortul făcut, greu de imaginat pentru cineva din afară. Mulțumesc, deopotrivă, echipelor de voluntari din comunitate care, cu spirit civic și dăruire, au adus o contribuție importantă la desfășurarea votului din 16 noiembrie în Marea Britanie, precum și autorităților locale cu care am colaborat în această perioadă și care ne-au ajutat să aplicăm și să respectăm cerințele organizatorice impuse de legislația electorală românească. Vreau să mulțumesc și oamenilor care ne-au trimis mesaje în ultimele zile, urmare scrisorii pe care am adresat-o românilor din Marea Britanie la 12 noiembrie. Unul dintre ele, primit de la Preasfințitul Episcop Ignatie Mureșanul a fost postat, cu permisiunea acestuia, pe site-ul Ambasadei (http://londra.mae.ro/node/1652).

Dr. Ion Jinga

Ambasadorul României în Marea Britanie

Răspunsul Preasfinţitului Episcop Ignatie Mureşanul la scrisoarea din 12 noiembrie 2014 a Ambasadorului României, Dr. Ion Jinga, către românii din Marea Britanie

Quote Posted on

Excelenţa Voastră,

Statutul meu de român mă îndatorează să vă mulţumesc intens pentru scrisoarea caldă şi extrem de echilibrată, pe care ne-aţi adresat-o în data de 12.11.2014 şi pe care frumos aţi numit-o „Scrisoare către românii din Marea Britanie”. Cred că doar celor dragi le trimiţi „scrisori”. Doar celor pe care nu-i simpatizezi le trimiţi „misive”, nu scrisori.

Citind această scrisoare, mi s-a reafirmat convingerea că aveţi o mare calitate, şi anume aceea de a fi consecvent cu sine însuşi: atenţia înţeleaptă faţă de momentele stringente ale românilor prevalează în faţa oricăror comodităţi şi eventuale riscuri de imagine. Mai mult, nu ştiu dacă mai este vreun ambasador care să se fi adresat concetăţenilor lui, printr-o scrisoare, pentru a elucida „necunoscutele” organizatorice ale alegerilor prezidenţiale din diaspora, noiembrie 2014.

Fac abstracţie de contextul tulbure al acestei perioade, pentru că agenda şi priorităţile mele, ca episcop şi slujitor al Domnului, sunt altele decât ambiţiile şi pasiunile omeneşti. Nu mă interesează actul politic, pentru că doar credinţa şi atitudinea referenţială la Biserică ne uneşte. În rest, totul ne dezbină. Trăirea actului credinţei şi păstrarea identităţii noastre de români pe aceste meleaguri constituie pentru mine adevăratele idealuri pentru care, într-adevăr, trebuie să punem pasiune şi dragoste autentică.

Dacă ar fi sa concentrez în câteva cuvinte conţinutul şi tonul scrisorii Excelenţei Voastre, aş folosi următoarele vocabule: curaj civic, grijă nepopulistă faţă de concetăţenii noştri, diplomaţie neviciată de intemperiile electorale ale momentului, condescendenţă nefandosită faţă de orice român, indiferent de condiţia lui sociala, verticalitate românească şi necomplexată în faţa autorităţilor britanice, dar şi strădania ca instituţia Ambasadei să-şi pastreze aura de neutralitate, pentru a nu fi terfelită în campania frământărilor electorale ale momentului.

Asigurându-vă de sincera mea preţuire, vă doresc să aveţi binecuvântare de la Dumnezeu, sănătate şi aceeaşi energie nealterată, precum aţi avut-o şi până acum, în a reprezenta în continuare cu înalt profesionalism diplomatic destinele neamului nostru în Regatul Unit al Marii Britanii.

† Ignatie Mureșanul,

Arhiereu-Vicar

Ambasadorul Ion Jinga: “Scrisoare către românii din Marea Britanie”

Posted on

În timpul care s-a scurs de la primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit la Ambasadă sute de scrisori și mesaje și am discutat cu foarte mulți români din Marea Britanie. Unii dintre ei au votat la una din cele 11 secții deschise în data de 2 noiembrie, alții nu au reușit să o facă la cele trei secții din Londra.

În imensa lor majoritate, aceste mesaje exprimă, pe un ton civilizat, dar ferm, dezamăgirea că nu toți cei prezenți la secțiile de votare au putut vota, dar, mai ales, așteptarea ca lucrurile să meargă mai bine în turul doi. Am primit și multe oferte de voluntariat pentru asigurarea unui proces electoral fluid în 16 noiembrie. Ca ambasador în Marea Britanie, nu pot să nu rezonez la semnalele primite de la românii care trăiesc în această țară. Am citit cu atenție toate aceste mesaje și, atunci când expeditorii ne-au cerut acest lucru, le-am transmis la București. Deși diferite ca formă, ele conțin idei și opinii asemănătoare, de aceea voi încerca să le răspund prin intermediul acestei scrisori.

Toți cetățenii români majori sunt înscriși în registrul electoral permanent, în circumscripția în care își au domiciliul în țară și au dreptul să voteze, însă, datorită afluenței masive la vot, nu toți cei aflați în străinătate au avut posibilitatea să iși exercite acest drept. Ambasada României și diplomații desemnati de către BEC să fie membri in birourile secțiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a depins de ei, acționând, în strictă conformitate cu prevederile legale, pentru ca românii prezenți la urne pe 2 noiembrie să poată vota.

Raluca Ragab și Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane pot vota cu o singură ștampilă », deci dacă în fiecare comisie electorală ar fi 7 membri și 7 ștampile (numărul maxim legal), ar putea vota peste 2800 oameni, adică  8400 alegători la cele 3 secții din Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors » (http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/)  sugerează că într-o secție cu 5 ștampile, în 14 ore pot vota 4200 oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secții, cu câte 7 ștampile fiecare, ar putea vota peste 17600 alegători.

Aceste calcule arată că, teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de mașini, iar prezența la urne în primele ore  a fost redusă. Aș adăuga faptul că nu toți alegătorii petrec același timp în secția de votare, sunt persoane în vârstă și părinți însoțiți de copii pe care nu-i putem încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului. Așa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români, iar la ora locală 21.00 numărul celor aflați încă la cozi era mare. Situația nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secții de votare organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoția, unde comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000 persoane au votat 127.

Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă și Ambasador… Ați avut mereu disponibilitate să îi ascultați, să încurajați inițiativele lor și să faceți evenimente pentru comunitate. Ați setat un standard foarte înalt de implicare în comunitate și de răspundere la nevoile românilor de aici prin Ambasadă, așadar vă rugăm să nu lăsați organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă două secții de votare. ». Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susținut această idee și am  transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea comunității.

Ambasada nu are, însă, competența să se pronunțe dacă există soluții legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe, și nu poate interveni în derularea operațiunilor în interiorul secțiilor de vot. Membrii birourilor secțiilor de vot se subordonează doar BEC și nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea străzii și cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că, în pofida unor dificultăți la secțiile de vot din străinătate, procesul electoral s-a desfășurat cu respectarea legii.

Așa cum am spus și la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunității românești, la alegerile prezidențiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8 secții și au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a președintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secții și 4300 votanți; la alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secții și au votat putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au fost 8 secții și au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost organizate 11 secții (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenți), dintre care 3 în Londra, și au votat 9900 români.

O mare parte a comunității românești este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulți români și în alte mari orașe. Rezultatele votului din celelalte secții arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437; Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533; Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secții de votare și în Canterbury și Southampton dar, consultând cetățeni români din orașele respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunității românești locale. Același răspuns l-am primit, surprinzator, și din Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.

Situația din 2 noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absența unor membri din birourile secțiilor (au fost secții cu 3 sau 4 membri, în loc de 7); cerința legală de completare într-un tabel a datelor personale ale alegatorilor și declarația pe proprie răspundere au consumat mult timp, atât pentru membrii comisiilor de votare, cât și pentru alegători; faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor biroului secției (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul la vot »).

Din respect pentru sutele de români care așteptau la rând, am mers și la secțiile de vot de la ICR și Brent unde, timp de câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulțumiți de timpul lung de așteptare, dar marea majoritate își exprimau supărarea cu o decență exemplară. Voiau să știe că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de telefoane mobile înregistrau la vedere discuțiile. Nu m-a chemat acolo poliția britanică. Cei familiarizați cu normele diplomatice știu că poliția nu și-ar permite niciodată să solicite prezența unui ambasador într-o astfel de situație. Din contra, politiștii prezenți la Brent Civic Centre (aflați acolo la solicitarea primăriei locale, nu a Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit, mi-au oferit patru ofițeri care să mă însoțească. Am refuzat, spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecție atunci când se întâlnește cu alți români.

Pentru turul doi, cred că trebuie să arătăm înțelegere, calm și civism. Da, este nevoie de eficiență, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuși unui efort fizic și psihic constant timp de 15-16 ore, și merită același respect ca și cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată lumea să poată vota. Așa cum am promis, secția din Brent nu va mai fi la etajul III, ci la etajul I, și va avea o sală de așteptare pentru cca 500 persoane, pentru a se evita statul în stradă și urcarea cu liftul. Dată fiind prezența mai redusă la vot în alte localități, românii din Londra pot lua în calcul și posibilitatea de a vota într-un alt oraș în care există secție de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora 7.00, când se deschid secțiile, pentru a evita aglomerația din partea a doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secția Consulară și nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau doar 10-15 persoane.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în birourile comisiilor secțiilor de vot, dar decizia aparține BEC. Alții vor da o mână de ajutor la direcționarea oamenilor către secțiile de vot, la ajutarea celor veniți cu copii, sau a celor care vor avea dificultăți la completarea declarației pe propria răspundere (care trebuie semnată în fața membrilor secției de vot). Este important să ne exercităm drepturile democratice manifestând, în același timp, respect unii față de alții, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă România. Ambasada a acționat și va acționa întotdeauna cu bună credință și devotament necondiționat pentru apărarea intereselor și imaginii României, și în serviciul românilor din Marea Britanie.

Dr. Ion Jinga

Ambasadorul României în Marea Britanie

The Fall of the Berlin Wall: Memories from Communism

Posted on

Dr Ion Jinga HeadshotOn 5 November, I hosted at the Embassy a conference commemorating the fall of the Berlin Wall in 1989, “the year that changed the world”. The event was chaired by The Rt. Hon. Sir Malcolm Rifkind, the British politician with the longest, uninterrupted Ministerial service in Britain since Lord Palmerston in the early 19th century. Guest speaker was Professor Roger Scruton, a fabulous personality, writer, philosopher and public commentator, who from 1979 to 1989 was an active supporter of dissidents in Eastern Europe under Communist Party rule. Memory is one of the most important human attributes, and therefore for me attending such an event was more than a privilege: it was like watching a movie I have played in many years ago.

In 1989, I was a young engineer working in Nuclear Physics at 150km North of Bucharest. The atmosphere in Romania during those days was very tense. Evolutions in other communist countries were spectacular and, like when a heavy, dark cloud was floating in the air, everybody was expecting a storm to happen in Romania, too.

Romania had had one of the long-lasting anti-communist armed resistance. From 1948 to 1961, “the partisans” controlled significant areas in the Carpathian Mountains and my native region, the historic Muscel County, was the cradle of a fierce anti-communist movement named “The Outlaws of Muscel”.

I grew up with the stories my grandmother used to tell me about the partisans and the fights conducted by colonel Arsenescu and lieutenant Arnautoiu, the leaders of the group, before they were captured by Securitate in the vicinity of her village, where peasants’ stubbornness obliged the regime to allow private ownership of the land – a rare case in Communist Romania.

Then, the Jiu Valley miners’ strike of 1-3 August 1977, when 90,000 miners decided to stop working, was the largest protest movement before 1989. The response to the unrest was to isolate or imprison the miners’ leaders once the strike had ended, and reneging on concessions. A strict surveillance blocked any contact with the outside world, yet the miners managed to send a letter to the French newspaper Libération, which published it on 12 October.

The movement helped break down the myth of unity between the Communist Party and the working class, something that Solidarity would continue in Poland a few years later. The break with workers frightened the regime, which could depend even less upon the peasants who were forced to give up their land, or the intellectual élite.

“Severe revolt in Romania” – Italian newspaper (‘La Notte’) headline in 1987

Another significant episode was The Rebellion of Brașov, which erupted on 15 November 1987, the day of local elections, when 40,000 workers walked off the job and marched toward the Communist headquarters at the city centre. They sacked the headquarters building, throwing into the square portraits of Ceaușescu, chanting “Down with Ceaușescu!”, “Down with Communism!”, and singing the anthem of the 1848 Revolution “Awake, Romanian!” – This song is today the national anthem of Romania. A massive bonfire of party records and propaganda burned for hours in the city square.

Securitate forces surrounded the place and disbanded the revolt by force. British historian Denis Deletant refers to that moment as “Ceaușescu’s inability to heed the warning signs of increasing labour unrest, plunging blindly forward with the same measures, seemingly indifferent to their consequences.” Therefore, the Brașov Rebellion foreshadowed the popular uprisings that would bring down the communist regime in Romania in December 1989.

In 1989 the regime reached its maximum paranoia. My recollection of that time includes a movie produced by an acclaimed Romanian director, Dan Pita, titled “The Last Ball in November”. It came on cinemas in November and was immediately forbidden simply because the 14th Congress of the Communist Party was to take place the same month and the authorities suspected the film title was an allusion to the end of Communism.

In the rainy autumn of 1989, sitting cramped in a small flat in our little town and listening to Radio Free Europe on an old radio which worked with batteries, because electricity was provided only during certain hours of the day, I heard on 9 November about the fall of the Berlin Wall.

On 21 December 1989, when the Revolution was triggered in the capital city of Romania,my wife and I were in Bucharest, at the University, where she had to attend a course as a probationer history teacher. While she was in the classroom, I joined a long queue in front of a food store where oranges were sold. It was before Christmas, and, for common Romanians like me, Christmas was the only occasion to find oranges, so I was happy to buy some for our daughter who was two years old and remained at home with our parents.

Crowds in Palace Square, 1989

The huge meeting convened by Ceausescu in the Palace Square with the hope to get the people’s support for his repressive measures in Timisoara, turned against him. In the crowd of hundreds of thousands people, like in a Brownian movement, we have been part of the tumult for the whole day. Late evening, in our aunt’s flat at the margin of Bucharest, we saw Ceausescu on the TV speaking about an imperialist plot. Nobody believed him. That night we we did not sleep at all. Next early morning we were again on the streets and saw tanks moving towards the city centre with soldiers on turrets, wearing rifles and bayonets. The image was scary, like in a war movie. But soon after, long columns of workers from the industrial platforms of Bucharest headed to the University Square and we joined them. This time, the feeling was that we are strong.

When close to the University, we saw again the tanks and soldiers, but this time making their way back to barracks and I knew Ceausescu’s regime was, finally, over. We arrived in the Palace Square just in time to see the helicopter with Ceausescu aboard taking off from the roof of the Communist Party headquarters. It was the Revolution, and we were part of it.

All these are now history. A new beginning started in December 1989 for Romania and Romanians. A year later I left the Institute of Nuclear Physics to work for the local administration and at the end of 1992 I joined the Ministry of Foreign Affairs. An opinion poll conducted last September shows that a large majority of Romanians (81.6%) believe democracy to be the main gain of the Romanian society after 25 years since the fall of communism.

Before the WW2, Romania was a regional power, its national currency was one of the strongest in Europe and the Romanian elites were educated in Paris, Berlin and London. Without the 42 years of Communism, Romania would probably be today at the same level of development as France, Germany or the UK. But we have learned to catch up rapidly and 25 years after its return to democracy, Romania is a modern European State and a proud member of the European Union and NATO.

Posted: 06/11/2014 09:39 GMT Updated: 06/11/2014 09:59 GMT in Huffington Post

Ambasadorul Ion Jinga despre alegerile prezidentiale din Marea Britanie

Quote Posted on

 

Precizari ale ES Dr. Ion Jinga, Ambasadorul Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord cu privire la desfasurarea primului tur din alegerile prezidentiale (2014) din Marea Britanie

Interventia ES Dr. Ion Jinga, Ambasadorul Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, la Antena 3 (02/11/2014).

Ambasadorul Romaniei a vorbit, după închiderea procesului electoral, despre modul în care s-au desfăşurat alegerile prezidentiale în Marea Britanie. Potrivit acestuia, au fost organizate 11 sectii de vot:

“In 2009 si la alegerile pentru Parlamentul european si atunci cand a fost referendumul din 2012 au fost câte 8 sectii, acum acestea au fost suplimentate la 11. In Londra, existau 2 sectii de votare, acum au fost 3 sectii (…) Ambasada Romaniei in Marea Britanie nu are responsabilitati in ceea ce priveste derularea operatiunilor de votare in interiorul sectiilor. Acestea revin birourilor electorale. In acestea, Ambasada are un singur reprezentant.”, a spus domnia sa, duminica la Antena 3.

Inregistrare “Adevarul Live” (04/11/2014)

Ambasadorul Romaniei la Londra ofera clarificari cu privire la anticiparea numarului de votanti in sectiile de votare din Regatul Unit, numarul, provenienta, competentele si prezenta membrilor comisiilor electorale, precum si cu privire la termenul legal alocat procesului electoral.