Month: February 2015

Cum sunt romanii si Romania

Video Posted on

În contextul dezbaterilor cu privire la emisiunea Channel 4 The Romanians are Coming, YRS ține să reaminteasca comunității românești unul din momentele în care caracteristicile reprezentative ale acesteia a fost relevată ca atare, având, în continuare ca motto sfatul lui Ion I. C. Brătianu, citat în recentul mesaj către comunitatea românească din Marea Britanie a ES Dr Ion Jinga, Ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord:

„Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

Mesajul Ambasadorului României către comunitatea românească din Marea Britanie in contextul documentarului Channel 4 “Romanians are Coming”

Posted on

220px-HE_Dr_Ion_Jinga
Motto:

Ion I. C. Brătianu: „Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi”.

După difuzarea, de către postul Channel 4, a primului episod din documentarul (de acum) de tristă celebritate « Romanians are coming », am primit la Ambasadă mesaje din partea multor români din Marea Britanie (şi nu numai). Am răspuns fiecăruia dar, fiindcă sunt încă multe de spus (și de făcut), folosesc și calea acestui mesaj public.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au adresat Ambasadei României pe acest subiect. Orice mesaj civilizat care reflectă preocuparea legitimă față de imaginea comunității din care cu toții facem parte și a Țării ai cărei cetățeni suntem, arată că ne pasă. Mulțumirile mele merg, în primul rând, către cei care au scris producătorului filmului și postului Channel 4, și-au postat pe bloguri opiniile în limba engleză sau au reflectat, în presa britanică, adevărata imagine a românilor. Merită, de asemenea, o reverență toți concetățenii noștri care, prin felul în care muncesc și se comportă în Marea Britanie, sunt respectați în comunitățile în care trăiesc. Așa cum am spus de nenumărate ori, fiecare român aflat în străinătate este un ambasador al țării sale.

Am să citez câteva din mesajele primite, precum și un text publicat pe un blog, pentru că ele sintetizează ceea ce simt foarte mulți români din Marea Britanie după vizionarea primului episod din « Romanians are coming » :

“Vă scriu aceste rânduri pentru a-mi exprima supărarea și indignarea în urma vizionării unei reclame ce promovează un program pe nume ‘The Romanians are coming’ pe Channel 4.

Din imaginile prezentate la tv și cele de pe site-ul televiziunii reiese că acești domni vor încerca doar să denigreze imaginea românilor în Marea Britanie. Vor aduce în prim plan doar aspectele negative reprezentate poate doar de 1% din românii care se află aici. Aș dori să vă rog dacă se poate să luăm măsuri în acest sens și să nu permitem să fim discriminați și denigrați.”

”Solicit un punct de vedere al ambasadei. Dumneavoastră  ca și ambasadă trebuia să faceți tot posibilul ca acest material să nu se difuzeze din cauza faptului că acest tip de emisiune după ce că ne denigrează într-un mod agresiv  pune și o țintă asupra fiecărui român care se află în Marea Britanie. Atâta vreme cât noi suntem aici, departe de țară și cu dor în suflet de tot ceea ce avem mai drag și suntem încontinuu batjocoriți fără a ne lua nimeni apărarea, chiar aștept un punct de vedere din partea dumneavoastră.”

”Vă mulțumesc foarte mult pentru reacția promptă pe care Ambasada a avut-o dar și pentru răspunsul dumneavoastră. Aș dori să putem avea mai mult glas… Sper ca reacția dumneavoastră  să aibă un final fericit  pentru că eu unul, deși lucrez pentru Royal Mail, am fost ținta multor ironii azi din cauza documentarului  respectiv. Muncim de 10 ori mai mult decât alte nații numai să nu mai fim priviți ca ultimii cerșetori.”

”Eu și sotia am fost șocați marţi seara 17 februarie 2015 de emisiunea “Romanians are coming” pe Channel 4. Am făcut și o reclamație oficială pe site-ul acestui post de televiziune. Dacă noi, românii, nu luăm atitudine la asemenea mizerii, devenim / rămânem victime sigure. Cred ca doar văzând că suntem uniți vom izbuti să schimbăm astfel de situații nefavorabile, umilitoare și discriminatorii. Felicitări pentru luările de poziție pe care le aveți în apărarea drepturilor și statutului românilor din Marea Britanie precum și a imaginii României în UK! ”

“Am citit foarte multe comentarii, postări, petiții și atitudini exprimate cu visceralitate în media de către românii din străinătate, din care eu am înțeles următoarele lucruri: Ne este frică. Sutem terorizați de stereotipuri, ne este frică de asocieri sau de a fi băgați în aceeași oală cu alții. Trebuie însă să căutăm modalități de a le înțelege și depăși, altfel vom fi toată viața noastră conduși de sentimente care ne fac urâți, ne schimonosesc sufletul și natura umană.  Suntem capabili să facem petiții “împotriva…”, să înjurăm ambasadele, guvernele, participanții la dialog, să apostrofăm televiziunile, tabloidele britanice, franceze sau italiene, practic pe oricine îndrăznește să dezbată o problemă sensibilă legată de România sau de românii din străinătate. Degeaba însă dacă nu reușim să fim uniți, să lăsăm orgoliile deoparte, să ne ajutăm dezinteresat între noi și chiar să luptăm pentru adoptarea unei noi paradigme politice și culturale. Valorile principale după care îmi ghidez viața sunt: independența, spirit întreprinzător, sinceritate, altruism, familie, credință, toleranță și dragoste de țară.”

Ambasada și ambasadorul au reacționat ori de câte ori am constatat, sau ni s-au semnalat situații în care românii au fost jigniți, nedreptățiți, umiliți. Am făcut-o prin luări de poziție publice, articole și interviuri în mass media britanică, demersuri și mesaje transmise autorităților britanice. Cunosc eforturile comunităților românești de a se integra frumos în rândul populației majoritare. Timp de șapte ani am străbătut toată Marea Britanie pentru a-i întâlni pe români și pentru a le apăra drepturile în fața autorităților din Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord. Am vorbit cu mii de studenți, medici, profesioniști în diferite domenii, sau muncitori. Avem parohii românești peste tot, avem preoți inimoși, cu har și de înaltă ținută morală, iar slujbele de duminică din bisericile noastre sunt cea mai bună ocazie de a-i cunoaște pe românii care, în cursul săptămânii, sunt ocupați cu truda câștigării pâinii.

Ambasada României apără drepturile și imaginea comunității româneşti, însă nu se poate substitui vocii medicilor și cercetătorilor români, a miilor de studenți români cu rezultate excepționale, a oamenilor de afaceri și a comunității românești din City-ul londonez, a zecilor de mii de români care muncesc din greu, plătesc taxe și contribuie la bunăstarea acestei țări. Cred că este, deopotrivă, și datoria comunității românești să reacţioneze la mesaje distorsionate precum cel promovat recent de Channel 4. Ea este parte integrantă și aduce valoare adăugată diversității culturale a acestei țări. Doar împreună putem obține respectul pe care comunitatea noastră îl merită.

Duminica trecută (15 februarie), m-am întâlnit cu aproape 200 români din estul Londrei, la biserica lor în Forest Gate, iar ieri (19 februarie) am fost la Coventry, invitat de Universitate, să vorbesc despre reforma Uniunii Europene, după care am discutat cu o parte din cei 420 studenți români din acest oraș. Mi-ar plăcea ca vocea celor 7000 de studenți români în Marea Britanie să fie și mai puternică. Am primit un exemplu excepțional de la rectorul Universității Essex, profesorul Anthony Forster care, după apariția documentarului “The Romanians Are Coming”, a scris pe blog că “românii sunt unii dintre cei mai muncitori studenți ai Universității” și că aceștia “contribuie activ pentru a ne îmbogăți viața în cât mai multe moduri cu putință.”

Sunt foarte mulți români care se bucură de respect și credibilitate în comunitățile unde trăiesc, unii și de admirația prietenilor noștri britanici. Vocea lor este întotdeauna importantă, cu atât mai mult în astfel de momente.

Nu este suficient să trimiți un email în care să întrebi “Ce face Ambasada ?”. Avem nevoie să se vadă că românii sunt uniți și mândri, că reprezentăm o națiune mare. Cred că ingredientele succesului într-un astfel de demers sunt: solidaritate, coeziune, depășirea complexului păgubos și nejustificat al periferiei, respect față de sine și față de ceilalți români. Avem nevoie să ne respectăm unii pe alții, pentru a putea cere altora să ne respecte.

Post Scriptum : Am înțeles că primul episod din « Romanians are coming » a crescut rating-ul Channel 4. Am solicitat conducerii acestui post de televiziune să ne comunice câte mesaje de protest (sau de apreciere) s-au primit după difuzarea filmului respectiv. Asteptăm răspunsul.

Dr Ion Jinga

Ambasador

Istorie şi prezent: 135 de ani de relaţii diplomatice între România şi Marea Britanie

Posted on Updated on

Articol apărut și în Huffington Post.

Dr Ion Jinga Headshot

În urmă cu 135 de ani, la 20 februarie 1880, România şi Marea Britanie stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie condusă de un ministru plenipotenţial. În aceeaşi zi, reprezentanţii diplomatici britanic, francez şi german la Bucureşti înaintau ministrului român al afacerilor externe notele de recunoaştere a României ca stat independent. În discursul rostit cu acest prilej, Regele Carol I îşi exprima bucuria ”de a vedea stabilite cele mai bune relaţii între România şi Marea Britanie, sperând că relaţiile de prietenie deja existente între cele două ţări vor fi consolidate în viitor”.

135 de ani este, însă, o perioadă prea scurtă pentru a înţelege profunzimea relaţiilor dintre România şi Marea Britanie. Dacă privim în trecut, vom descoperi că, în antichitate, cele două popoare au făcut parte din aceeaşi entitate politică, Imperiul Roman. Există dovezi arheologice că, atunci când romanii au construit Zidul lui Hadrian în nordul Angliei, printre constructori s-au aflat trupe recrutate în Dacia. Morminte ale soldaţilor daci şi pietre inscripţionate din Zidul lui Hadrian, gasite la Newcastle, atestă prezenţa dacilor în Britania timp de mai multe generaţii. Una dintre inscripţii, datând din anul 219, menţionează: “În timpul lui Modius Iulius, reprezentant al împăratului cu atribuţii pretoriene, Prima Cohorta Dacică Aelia (Cohors Prima Aelia Dacorum, după numele împaratului, Publius Aelius Hadrianus – n.n.)  a construit acest fort, sub comanda tribunului Marcus Claudius Menander”.

Colecţiile de cărţi şi hărţi de la British Library confirmă faptul că relaţiile economice şi culturale dintre cele două ţări sunt mult mai vechi decât cele diplomatice. Între acestea, un document din secolul al XVI-lea, semnat de ambasadorul britanic la Constantinopol şi domnitorul Moldovei, menţionează privilegiile comerciale acordate negustorilor britanici. Începând cu perioada domniei lui Vlad Ţepeş, Principatele Române s-au aflat la confluenţa dintre Vest şi Est, dintre imperiile habsburgic, ţarist şi otoman, domnitorii români aparându-şi cu înverşunare ţările împotriva invadatorilor străini. Odată cu decăderea Imperiului Otoman, România a dobândit o importanţă strategică vitală pentru interesele britanice în Strâmtoarea Bosfor şi la Marea Neagră, până într-atât încât Londra a intervenit în Războiul Crimeei pentru a opri avansarea ruşilor în Bazinul Dunării, creând astfel condiţiile pentru unirea Ţării Româneşti cu Moldova, două din cele trei principate române, şi formarea Statului Român Modern la 24 ianuarie 1859 (Transilvania s-a unit cu România la 1 Decembrie 1918).

Secolul al XIX-lea a reprezentat un moment important în evoluţia relaţiilor noastre bilaterate. În ianuarie 1803, Marea Britanie a deschis la Bucureşti prima sa misiune diplomatica oficială, Consulatul Britanic, iar în martie 1814 un al doiea consulat a fost deschis la Iaşi. România şi Regatul Unit au semnat primul tratat bilateral modern de comerţ şi navigaţie în anul 1880,  iar la începutul relaţiilor diplomatice cele doua state erau strâns legate prin familiile regale, Regina Maria a României având naţionalitate britanică prin naştere şi fiind nepoata Reginei Victoria. În Primul Război Mondial, Regina Maria a susţinut puternic intrarea României alaturi de Marea Britanie. 800.000 de soldaţi români au luptat atunci de partea Antantei, iar peste 335,000 dintre ei au dat sacrificiul suprem, pierderile suferite de armata română reprezentând 6% din militarii decedaţi în Marele Război. În perioada interbelică, Nicolae Titulescu, una dintre cele mai sclipitoare minţi europene din acea vreme, ales în doua rânduri Preşedinte al Ligii Naţiunilor, a fost Ambasadorul României la Londra.

 Relaţiile bilaterale erau atât de strânse, încât României i s-a oferit posibilitatea de a  intra în posesia uneia dintre cele mai frumoase si prestigioase locaţii din Londra pentru a servi drept reşedinţă ambasadorilor săi, 1 Belgrave Square. La această adresă, în 1939, Ministrul Afacerilor Externe al României, Grigore Gafencu, l-a întâlnit pe Primul Lord al Amiralităţii, Winston Churchill. O fotografie a întâlnirii dintre cei doi, pe care am gasit-o 70 de ani  mai târziu într-o colecţie privată, se află pe biroul meu, iar în 2009 am avut privilegiul de a o avea ca oaspete în aceeaşi încăpere din 1 Belgrave Square pe Lady Mary Soames, fiica lui Sir Winston.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, alianţa tradiţională dintre cele două ţări a fost pusă la încercare, deoarece la 22 iunie 1941 România a intrat în război împotriva Uniunii Sovietice pentru a redobândi Basarabia si Bucovina de Nord, ocupate de Stalin în 1940. România şi Marea Britanie au încheiat razboiul ca aliaţi, dar în următorii 42 de ani cooperarea a fost umbrită de diferenţele de ideologie. Însă, chiar şi în perioada Razboiului Rece, schimburile culturale au continuat, trecând peste divergenţele politice, pentru a pune în valoare moştenirea comună, tradiţiile şi umanismul ce caracterizează cele două popoare.

 Astăzi, facem iarăşi parte dintr-o Europa unită, alianţa noastră este complet refăcută, iar Parteneriatul Strategic stabilit în 2003 este mai solid ca oricând. Marea Britanie a fost un susţinător puternic al aderării României la NATO şi la UE, contribuind la succesul nostru. Dezvoltarea relaţiilor bilaterale este reflectată de calitatea cooperării şi de diversitatea intereselor comune. Dacă în antichitate dacii au construit Zidul lui Hadrian, în 2012 urmaşii lor români s-au aflat printre constructorii Satului Olimpic din Londra. 7.000 de studenţi români umplu astăzi aulele universităţilor britanice, 4.000 de asistente şi medici români lucrează în sistemul britanic de sănătate (NHS) şi mii de români sunt printre cei ce fac din City–ul londonez centrul internaţional al diplomaţiei financiare şi comerciale. Peste 3.000 de britanici trăiesc în România, contribuind la viaţa economică şi culturală vibrantă a ţării.

 Crăciunul anului trecut a marcat încă o aniversare: 25 de ani de la căderea comunismului în România, eveniment emarcabil care a transformat relaţiile dintre ţările noastre. După deceniile petrecute sub un regim represiv, românii şi-au reafirmat ataşamentul faţă de adevăratele valori democratice şi respectul pentru drepturile omului, revendicându-şi locul lor în Europa.

 România reprezintă astăzi o enormă valoare adaugată pentru UE şi NATO, deci şi pentru Marea Britanie. Acum, ca şi în epoca medievală, România este o ţară occidentală cu aspect estic, un partener ce oferă UE poarta către Marea Neagră şi un furnizor de securitate în regiune. Este, totodată, locul unde se află un tezaur de frumuseţi naturale fără egal şi un paradis al arhitecturii vechi, şi nu pot decât să exprim recunoştinţă şi admiraţie faţă de pasiunea cu care ASR Prinţul de Wales se implică în conservarea naturii, tradiţiilor şi patrimoniului României, pentru a putea beneficia de ele şi generaţiile care vor veni.

 România şi Marea Britanie se află la margini opuse ale continentului, dar abordările lor sunt uimitor de asemănătoare. Împărtăşim viziunea comună privind o Europă mai deschisă, pregătită să performeze în lumea globală a viitorului, şi lucrăm împreună pentru asigurarea securităţii continentului şi combaterea terorismului. Sunt multe lucrurile pe care le putem face împreună, pentru ca această viziune comună să devină realitate şi cred ca aceasta este moştenirea celor 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.

Dr Ion Jinga, Ambasadorul Romaniei in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord in Historia (16.02.2015).

Celebrating 800 Years of Democracy: Magna Carta Libertatum

Posted on

By Dr Ion Jinga in Huffington Post (06/02/2015)

Dr Ion Jinga Headshot

On 5 February 2015, the four surviving original copies of the 1215 Magna Carta Libertatum – the document that established for the first time the principle of the Rule of Law – were displayed for one day in the House of Lords, itself an institution symbol of democracy. The four original copies, hosted two by the British Library, one by Lincoln Cathedral and one by Salisbury Cathedral, were thus brought together for the first time in history.

This was one of the hundreds of events to be organised in 2015 in celebration of 800 years since this document was sealed on 15 June 1215 at Runnymede, near Windsor, by King John and his earls. Another event is the Global Law Summit to be held in London on 23-25 February. The summit will champion the Rule of Law as the foundation of the best commercial environment for business growth and for fair societal development, grounding the legacy and values of Magna Carta in the increasingly globalised economy of today. Romania will be represented at the summit and the Rule of Law is today a credo in my country. When the Archbishop of Canterbury first drafted the Magna Carta, he certainly did not anticipate the magnitude and consequences of a document conceived to make peace between the unpopular King and a group of rebel barons.

Out of the 63 clauses of the original Magna Carta, only three remain valid today (the other 60 clauses were specific to the middle ages): one protects the rights of the Anglican Church, another confirms the liberties of London and other towns, but it is the third clause which is of a tremendous importance: “No free man shall be seized or imprisoned, or stripped of his rights or possessions, or outlawed or exiled, or deprived of his standing in any other way, nor will we proceed with force against him, or sent others to do so, except by the lawful judgement of his equals. To no-one will we sell, to no-one deny or delay right to justice.”

This is a fundamental law principle in any modern democratic society, namely that no one should be deprived of their freedom without just cause, and that people are entitled to fair trial by their peers according to the law of the land.

800 years after its publication, this article from Magna Carta continues to be seen as a cornerstone of liberty and a reference against the arbitrary use of power. It was embodied in the 1791 American Bill of Rights and in the Universal Declaration of Human Rights adopted by the United Nations General Assembly on 10 December 1948, at the Palais de Chaillot, in Paris. Still, there are so many places in the world where the rights to freedom and to a fair trial are denied.

The 1215 Magna Carta is inscribed in the Unesco “Memory of the World Register”, but its significance goes far beyond the cultural heritage dimension. It continues to be relevant and inspirational today, because while reflecting the past, it tells us not to forget the present and to prepare the future. Defending justice and freedom is incredibly important when the legal international order is violently challenged by assertive states and when criminal organisations perpetrate terror through barbaric atrocities we believed impossible to imagine in modern times.

We must oppose them with all the soft and hard power and assets at our disposal within the Euro-Atlantic community: diplomacy, military strength, economic force, social model, moral values and education. But above all, we must make it clear that Justice and Rule of Law are non-negotiable ingredients of our way of living. This is the legacy left by the Magna Carta Libertatum.