Month: September 2018

MAS Talks: Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga: România este bine reprezentată şi foarte respectată în materie de misiuni ONU de menţinere a păcii

Posted on Updated on

Interviu publicat în Monitorul Apărării și Securității la 31 august 2018.

România are o prezenţă “activă, foarte apreciată, remarcabilă în misiunile ONU de menţinere a păcii”, a spus, MAS Talks, ambasadorul României la Organizaţia Naţiunilor Unite, Ion Jinga.

România are o prezenţă activă, foarte apreciată, remarcabilă în misiuni de menţinere a păcii. Am început să fim prezenţi în astfel de misiuni în 1991. A fost o misiune ONU la frontiera dintre Irak şi Kuweit şi de atunci am fost prezenţi în 20 de misiuni sub drapel ONU, cu efective de peste 12.500 de oameni. Vorbim de contribuţii ale Ministerului Apărării Naţionale, de contribuţii ale Ministerului Afacerilor Interne, ale Serviciului de Protecţie şi Pază. În momentul de faţă, suntem prezenţi în peste zece astfel de misiuni şi operaţiuni de menţinere a păcii şi misiuni politice speciale ale ONU. La începutul anului eram în doisprezece, două dintre ele s-au închis. De fapt una dintre ele s-a închis, cea din Liberia şi într-o altă misiune s-a terminat ciclul pentru contingentul romîn. Suntem prezenţi în zone de risc ridicat. Militarii noştri sunt foarte apreciaţi. Suntem prezenţi atât în spaţiul anglofon, cât şi în spaţiul francofon”, a detaliat, la ediţia MAS Talks, ambasadorul Ion Jinga, şeful Misiunii Permanente a României la Organizaţia Naţiunilor Unite, preşedinte al Comsiei ONU pentru Dezarmare şi Securitate internaţională.

Referindu-se la spaţiul francofon, ambasadorul Jinga a spus: “Şcoala de Aplicaţii a Jandarmeriei Române are un curs foarte bun în limba franceză pentru ofiţeri de protecţie internă, ofiţeri de jandarmi, ofiţeri de poliţie. Cursul a început, cred, în 2003. Au fost 15 promoţii până acum, cu ofiţeri din 26 de state francofone. Este o reclamă foarte bună pentru România.Este un argument că noi nu doar vorbim. Şi facem. Şi ce facem, facem bine atunci când vorbim de Organizaţia Naţiunilor Unite”.

Ambasadorul român la ONU a remarcat faptul că “în materie de contribuţie cu poliţie, suntem pe locul întâi în Europa, ca şi număr de poliţişti angajaţi în misiuni sub drapel ONU”, dar şi că “anul trecut, un ofiţer român a deţinut cea mai importantă funcţie militară în misiunea ONU din Afganistan”, sau că “în 2015, o femeie-poliţist român a fost declarată «poliţistul anului» într-o misiune de menţinere a păcii ONU în Haiti”.

În acelaşi timp, o contribuţie importantă o aduce Serviciul de Protecţie şi Pază. Suntem singura ţară din lume care furnizează ONU unităţi de protecţie apropiată. Nu vorbim de ofiţeri individuali, ci de unităţi .De fiecare dată când secretarul general ONU, secretarul general adjunct, alţi înalţi oficiali, demnitari ONU călătoresc în spaţii de risc, ei sunt protejaţi de către o echipă de ofiţeri SPP din România. Avem în momentul de faţă două astfel de echipe. Anul trecut acţionau simultan patru astfel de echipe. Centrul de excelenţă al SPP de la Bucureşti este acreditat de ONU şi sunt peste 200 de ofiţeri ONU, din ţări de pe întregul glob, care au fost pregătiţi aici ca ofiţeri de protecţie apropiată”, a mai spus, la MAS Talks, ambasadorul Ion Jinga.

Deci, în materie de misiuni de menţinere a păcii suntem foarte bine reprezentaţi şi, mai mult decât atât, suntem foarte respectaţi”, a apreciat ambasadorul Jinga.

În ceea ce priveşte angajamentele “la zi” ale României, ambasadorul Ion Jinga a detaliat la MAS Talks: „Din angajamentele care au fost asumate la cel mai înalt nivel în 2015, România are deja evaluată o companie de infanterie, gata să răspundă solicitării ONU. Avem detaşament de deminare. Avem un avion de transport, ca şi contribuţie suplimentară. În materie de poliţie, avem o unitate constituită de poliţie, care este în rezervă şi aşteaptă o solicitare din partea ONU. În cursul anului 2019, aşteptăm evaluarea unui număr de patru elicoptere de transport, pe care România le-a promis pentru misiuni de menţinere a păcii“.

Prezentăm un rezumat al remarcilor ambasadorului Ion Jinga la MAS Talks

Despre a 73 a sesiune a Adunării Generale a ONU:

Vorbim de cea de a 73 sesiune, durează din septembrie până în septembrie, anul următor. Fiecare sesiune are o temă, o temă generală. Anul acesta are o temă cu un titlu generos şi sugestiv: «Să facem Naţiunile Unite relevante pentru toţi oamenii. Leadership-ul global în serviciul păcii, dezvoltării şi stabilităţii planetare»”.

Sigur că, dincolo de un astfel de titlu frumos, agenda unei sesiuni a Organizaţiei Naţiunilor Unite include zeci, sute de puncte, de rezoluţii şi practic foarte multe dintre ele sunt procese care continuă, sunt updatări, sunt aduceri la zi sau pur şi simplu accente într-un sens sau în altul, în funcţie de evoluţiile la nivel global. Astfel încât, în general vorbind, pe agenda acestei sesiuni vom găsi practic aceleaşi lucruri care au fost şi anul trecut, şi acum doi ani dintr-o perspectivă actualizată, în funcţie de evoluţii”.

O să găsim dezvoltare – Agenda 2030, o să găsim migraţie – în decembrie, în Maroc, va avea loc summit-ul privind adoptarea compactului global pe migraţie, care a fost negociat până în luna iunie, la New York. O să găsim chestiuni care ţin de dezarmare, sunt cele şase comisii principale ale Adunării Generale, comisia întâi pentru dezarmare şi securitate internaţională. Anul acesta, în premieră absolută, este prezidată de România, prin reprezentantul său la New York”.

Găsim în acelaşi timp toată problematica de pe agenda ECOSOC”.

Sunt chestiuni care ţin din ce în ce mai mult de agenda secretarului general. Vorbim de reforma sistemului ONU, o reformă care este în faza finală, dar mai sunt necesare câteva ajustări fine”.

Sesiunea de anul acesta va debuta cu un summit dedicat personalităţii lui Nelson Mandela (…) un campion pentru libertate, justiţie socială, respectarea dreptului internaţional, o figură emblematică pentru întreaga lume”.

O astfel de sesiune are ca element de prim-plan „săptămâna la nivel înalt”. Cnd participă şefi de stat, prim-miniştri, miniştri de externe, ca şefi de delegaţii. Este cea mai mare densitate ce poate fi găsită undeva de lideri pe metru pătrat. Glumind puţin,este o săptămână infernală la New York (…) Glumim la New York : dacă reuşeşti să supravieţuieşti săptămânii la nivel înalt, după aceea restul e doar muncă”.

Ce presupune funcţia de preşedinte al Comisiei ONU pentru dezarmare şi securitate internaţională.

Este o premieră: prima dată când România, în cei 60 şi ceva de ani de apartenenţă la ONU preia această comisie, în poziţia de preşedinte”.

Dincolo de activitatea curentă pe parcursul unui an (…) reuniuni la care participă reprezentanţii tuturor celor 193 de ţări membre ale ONU (…) Practic, sesiunea se desfăşoară în trei segmente: unul de expuneri generale, unul tematic, în care sunt abordate toate zonele ce ţin de dezarmare, problematica armamentelor – de la arme uşoare, până la arme chimice, arme nucleare, politici de dezarmare şi, în fine, faza a treia, ultimele zece zile sunt dedicate adoptării rezoluţiilor. Sunt căteva zeci de rezoluţii. Fiecare dintre ele este negociată, fiecare virgulă este importantă (…)

Talentul preşedintelui acestei comisii, dacă poate exista un astfel de talent, este acela de a găsi numitorul comun, consensul, de a acţiona dintr-o perspectivă de «honest broker». Este foarte important să fi perceput ca un constructor, fără parti pris-uri, ca o persoană a cărei misiune şi capacitate este de a construi consensul”.

Iar rezultatul pozitiv al sesiunii Comisiei este întotdeauna evaluat de capacitatea de a adopta rezoluţiile prin consens.

(…) La sfârşitul zilei decizia finală îţi aparţine ţie ca preşedinte. Succesul, dacă este, e al tuturor, al echipei. Atunci când apar dificultăţi, lumea se uită la tine şi aşteaptă ca tu să găseşti soluţia.

Este o responsabilitate pe care o voi exercita în numele României şi sunt deosebit de onorat.

Şansele de a redeveni membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU

Şansele depind de noi. Este o muncă de echipă, în care este implicată centrala Ministerului de Externe, toate misiunile diplomatice ale României, misiunea de la New York, ca avanpost. Alegerile au loc la New York, multe negocieri se desfăşoară acolo şi obţinere de sprijin”.

Există anumite lucruri care pot fi obţinute prin intervenţie la nivel politic. Şi aceste alegeri sunt un proces eminamente politic.

Şansele depind de noi, de determinarea noastră, de capacitatea de a ne mobiliza şi de tăria cu care credem în fezabilitatea, succesul acestui obiectiv”.

România a mai fost membră în Consiliul de Securitate anterior. Practic, cam o dată la 15 ani am fost în Consiliul de Securitate. În 2020 s-ar împlini 15 ani. Următorul slot, următorul interval liber – sigur, ne putem depune candidatura oricând, dar sunt deja alţi candidaţi – ar fi undeva după anul 2040” .

Nu suntem singuri, avem un contracandidat. Sunt două ţări ce candidează pentru un singur loc”.

Şi dacă am fi singuri, nu este simplu pentru că alegerea este rezultatul unui vot care presupune sprijin din partea a cel puţin două treimi dintre ţările membre ONU. Într-o aritmetică simplă înseamnă cel puţin 129 de voturi”.

Nu există un loc mai important în lume pentru prezenţa unei ţări.În Consiliul de Securitate sunt doar 15 ţări. 15 din 193.

Dacă reuşim să readucem România acolo, practic doi ani România va fi în topul deciziei mondiale privind pacea şi securitatea planetei

Influenţa unei astfel de poziţii poate să aducă dividende la un orizont de zece ani.

Unde am mai fost implicaţi la nivel înalt la Naţiunile Unite

Avem o prezenţă care ne-a consolidat imaginea de susţinători al multilateralismului.

Am să mă refer la o perioadă mai recentă (…) de când am preluat mandatul la New York, august-septembrie 2015.

Am avut preşedinţia Comisiei pentru Dezvoltare socială (…) Am fost ales preşedinte al Comisiei pentru populaţie şi dezvoltare. (…) Am fost preşedintele Procesului de negocieri inter-guvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate (…) În trei ani am condus, conduc, şapte procese, comisii (…) Am condus grupul de experţi inter-guvernamentali privind transparenţa cheltuielilor militare (… ) Am fost ales preşedintele ambasadorilor francofoni la ONU  (…) Conduc, în numele României, Comisia pentru consolidarea păcii.

Este o muncă de echipă şi sunt recunoscător colegilor mei, de la New York, din centrala Ministerului de Externe, pentru sprijin, susţinere şi pentru felul în care servim România

Dacă ONU nu ar mai exista…

Dacă nu ar mai exista ar trebui să îl inventăm sau să îl reinventăm. Mi-e teamă că nu am avea ce pune  în loc”.

Nu este o organizaţie perfectă (…) Şi Organizaţia Naţiunilor Unite are nevoie de adaptări (…) Avem nevoie de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că este singurul for în care statele se adună şi putem discuta despre orice: de la pacea sau războiul în anumite părţi ale lumii, la aspecte existenţiale pentru unele ţări”.

Lumea ar fi arătat cu totul altfel fără ONU. De regulă, criticile vin de la oameni care nu ştiu cum funcţionează ONU şi nu ştiu nici ce face ONU.

(…) La ONU se construieşte pacea, dezvoltarea planetei, consensul, toleranţa şi acceptarea reciprocă. Pentru că suntem diferiţi, dar toţi trăim pe aceeaşi planetă. Şi trebuie să avem grijă de planetă. Pentru că e a noastră şi nu avem alta.

Advertisements