Adunarea Generala ONU

Ziua Națională a României sărbătorită de oficialii ONU

Posted on

Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite a organizat la New York o recepție cu ocazia Zilei Naționale a României. Alături de Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, la eveniment au fost prezenți și Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, precum și Președintele Adunării Generale a ONU, Peter Thomson.

“Ar trebui să fiți foarte mândri că mulți români lucrează la ONU în multe domenii diferite”, a spus Secretarul general al ONU. Totodată, referindu-se la activitatea E.S. Dr. Ion Jinga, Reprezentantul Permanent al României la ONU – New York, Ban Ki-moon a precizat că acesta este “unul dintre cei mai activi și vizibili ambasadori ai comunității diplomatice de la ONU.”

Peter Thompson, Președintele Adunării Generale a ONU s-a referit în alocuțiunea sa nivelul remarcabil al profesionalismului diplomaților români de-a lungul celor 61 de ani de activitate a României în cadrul organizației, precizând ca înaltul calibru al reprezentantului permanent actual al României a determinat numirea sa în funcția de co-președinte al negocierilor interguvernamentale pentru reforma Consiliului de Securitate al ONU.

La recepție a fost difuzat și documentarul video “Tărâmul dintre ape”.

Video AGERPRESS:

 

Advertisements

Soluția migrației ilegale o constituie dezvoltarea durabilă a țărilor de origine (Ion Jinga)

Video Posted on

Publicat marţi, 24 Nov 2015, AGERPRESS.

La 23 noiembrie 2015, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a intervenit în reuniunea plenară a Adunării Generale (AG) dedicată sensibilizării opiniei publice cu privire la situația imigranților ilegali din bazinul Mării Mediterane, în special a celor provenind din Siria, informează într-un Comunicat transmis AGERPRES Misiunea Permanentă a României la Națiunile Unite.

Citând date ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) privind amploarea fenomenului — 60 milioane refugiați la nivel global, dintre care 750.000 au traversat Marea Mediterană spre Europa doar în primele zece luni ale acestui an, fiind înregistrate peste 3.400 victime — ambasadorul României a exprimat îngrijorarea cu privire la dimensiunea umanitară a imigrației provenind din teritorii afectate de conflicte militare, în particular din Siria: ‘Fluxurile migratorii mixte spre Europa, care se intensifică pe zi ce trece, constituie o provocare cu implicații sociale, politice și economice. Ele trebuie gestionate coordonat, în cadrul unei noi abordări globale a fenomenului migrator, pentru că nicio țară nu mai poate soluționa singură o problemă devenită internațională, iar acest lucru este evident în cazul Siriei.’

Făcând referire la reuniunea la nivel înalt UE — Africa privind migrația, desfășurată recent în La Valetta, el a salutat perspectiva unei colaborări consolidate între Uniunea Europeană și țările continentului african, arătând că România a pledat pentru un răspuns comun, în care contribuția partenerilor africani este vitală pentru stoparea migrației ilegale, adoptarea și implementarea acordurilor de readmisie, precum și pentru îmbunătățirea cadrului juridic care să asigure dezvoltarea țărilor respective.

Diplomatul român a subliniat necesitatea respectării drepturilor omului în cazul refugiaților, în conformitate cu legislația internațională în vigoare, cu o atenție particulară pentru femei, copii, victimele traficului de persoane și ale abuzurilor. El a evidențiat contribuția țării noastre la activitatea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați și a Programului Alimentar Mondial, precum și asistența umanitară acordată de România în plan bilateral refugiaților sirieni. În context, a menționat utilitatea Centrului de Tranzit în Regim de Urgență de la Timișoara, prima facilitate europeană de acest gen la data deschiderii sale în 2008, care a fost tranzitat până în prezent de peste 1700 refugiați.

Salutând anunțul Secretarului General al ONU privind organizarea la Londra, în februarie 2016, a unei conferințe internaționale dedicate crizei umanitare din Siria, precum și a unui Summit la New York, în septembrie 2016, pe tema imigranților și refugiaților, Ion Jinga a apreciat că, pe termen lung, soluția acestei probleme o reprezintă promovarea dezvoltării durabile: ‘În anul 2000, numărul celor care trăiau în zone de conflict reprezenta 12% din populația globului, astăzi ei reprezintă 43%, iar până în 2030 prognozele arată că vor fi 70%. Trebuie să oprim această spirală. Soluția pe termen lung pentru migrația ilegală și refugiați nu constă în creșterea numărului de donatori, ci în reducerea cererii de asistență, iar implementarea Agendei 2030 de dezvoltare durabilă în țările de origine poate face diferența’.

Vezi înregistrarea aici.

România se pronunță pentru continuarea eforturilor de revitalizare a activității Adunării Generale a ONU

Posted on Updated on

Publicat la 4.11.2015 in Agerpress.

La 3 noiembrie 2015, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a prezentat, în reuniunea plenară dedicata discutării revitalizării activității Adunării Generale (AG), câteva considerente naționale complementare intervenției reprezentantului Delegației UE, informează un Comunicat transmis AGERPRES de Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU.

Salutând faptul că Președintele Adunării Generale a organizat dezbaterea pe această temă la doar câteva zile după cea privind reforma Consiliului de Securitate, diplomatul român a apreciat că cele două procese trebuie sa fie parte integrantă a transformării și adaptării structurilor ONU la realitățile contemporane complexe, inclusiv din perspectiva implementării obiectivelor Agendei 2030.

El s-a referit, punctual, la două dintre cele patru teme care fac obiectul activității Grupului ad hoc de lucru pe tema revitalizării activității Adunării Generale: metodele de lucru ale AG și, respectiv, procesul de selecție a viitorului Secretar General al ONU.

Remarcând progresele înregistrate de-a lungul ultimilor ani în raționalizarea agendei AG și a proiectelor de rezoluție, el a accentuat necesitatea ca această tendință să continue, în contextul în care vor apărea teme și documente noi, generate de implementarea Agendei 2030. Diplomatul român a exemplificat această abordare cu decizia României și Germaniei de a prezenta, doar o dată la doi ani, tradiționala rezoluție comună din Comisia I a AG, intitulată Ť Informații obiective privind chestiuni militare, inclusiv transparența cheltuielilor militare ť.

În ceea ce privește procesul de selecție a viitorului Secretar General al ONU, el a salutat elementele concrete în materie incluse în Rezoluția 69/321 din 11.09.2015 privind revitalizarea AG, exprimând speranța că acestea vor fi puse în aplicare imediat, astfel încât procesul sa fie transparent, predictibil și inclusiv.

El a pledat, totodată, ca acest post să revină, în 2016, Grupului Est-European: ‘Niciodată în cei 70 de ani de existență a ONU, postul de Secretar General nu a fost ocupat de către un reprezentat din Europa de Est. Este timpul să corectăm această nedreptate istorică. Statele est-europene dispun de același potențial de a furniza candidați care să facă față cu succes cerințelor unui mandat de Secretar General al ONU, ca toate celelalte grupuri geografice ai căror reprezentanți au avut onoarea și responsabilitatea de a ocupa acest post.’

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)